vineri, 24 decembrie 2010

Colind


    
Pe uliti cu zapezi pan' la sindrila  casei,
Pe unde sfinti tarani isi apara credinta,
Sosesc colindatori in jurul mesei,
Si cantul lor e-aprins de  biruinta.

Cu traista mult ravnita de nuci si de nadejde,
Ei merg din casa-n casa pana-n zori,
Mister de brad cu licariri crestine ii cuprinde,
Prin vesnicii ce lasa-n urma lor comori.

Saracacioase straie dar cu mersul apasat
Ca plugul nesatul de brazda- odinioara,
Colinda unui sat demult uitat,
Cand pacea Domnul peste ei coboara.

Adorm cand ziua freamata-n fereastra,
Cand Sfant Craciun in suflete-a sosit,
Urarea lor in tihna s-o primeasca,
Tot omul ce va crede-n Rasarit.













6 comentarii:

  1. Frumos colind, Luiza.
    Cu mers apăsat,trebuie să credem în Răsărit!

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna,
    am dat de blogul tau si e placut sa-l citesti..
    daca esti interesata de un link exchange, astept o reactie din partea ta la adresa schimbeschigabriela@gmail.com
    voi reveni,
    multumesc!

    RăspundețiȘtergere