Printre barne-ntortocheate
De pe prispa unei case,
Sare-un pisoias prea vesel
Imbracat cu haine groase.
Si sarind asa voinicul
Peste maturi si prin ghete,
Face-un salt, ramane teapan
Si papucii jos si-i dete.
Ca prin zarzarul din fata
Ce ar vrea sa infloreasca.
A zarit o creatura
Gene lungi si funda-albastra.
Dupa creanga ce se-nclina
Pe al vantului alint,
Pisicuta isi aduna
Rochia pana la pamant.
Caci motanul, cum o vede
Face fata adanc mirata,
Si isi pune-n gand, nebunul
Sa se-dragostesca-ndata.
Nu ii da deloc prin minte,
Caci o domnisoara care
Nu-l refuza prin cuvinte,
Nici nu-l vrea la intamplare.
Se-arcuieste tot, pisicul,
Plin de el cum altul nu e
Sare-n zarzarul din fata
Si-o saruta pe duduie.
Ce-a urmat, normal sfarsit
Pentr-un cavaler obraznic,
Ce-a crezut ca doar tupeul
O sa-i fie-amicul vesnic.
Nici n-am sa anunt finalul,
Doar am sa va las pe voi,
Sa il plangeti pe motanul
Ce se spala de noroi.
sâmbătă, 20 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Foarte frumoasă poezia! Jucăusă, plină de viată, ca să nu mai vorbim de umor... Ai mult talent. Cred că Ana Blandiana ar ridica din sprânceană, dacă te-ar cunoaste. Felicitări!
RăspundețiȘtergereAdică, motanul şi-a cam pierdut echilibrul!
RăspundețiȘtergeresi totusi : Multumesc pentru apreciere!
RăspundețiȘtergerecatalin fudulu : ...sau a fost "fortat" sa il piarda:))
Eu cred că si l-a pierdut atunci când s-a îndrăgostit. La fel si noi... În prima fază, suntem cu capul în nori. Abia după un timp ne dăm seama ce am făcut... :))
RăspundețiȘtergereOrice varianta este posibila, la motan, cat si... la noi:)
RăspundețiȘtergereM-ai convins. O să-mi aduc acasă un motănel. Tot aveam asta în gând, dar am amânat. Versurile si fotografia, însă, m-au ajutat să mă decid. :)
RăspundețiȘtergereDeci, pe ziua de azi am facut o fapta buna:)
RăspundețiȘtergereSunt convins că nu e singura. :)
RăspundețiȘtergereDar asta este confirmata:)
RăspundețiȘtergereTe anunt când voi avea pisicul. Doar atunci va fi confirmată. :)
RăspundețiȘtergereInteleg ca tupeul nu functioneaza cu oricine.:)
RăspundețiȘtergereCred ca, si motanul a inteles asta in final:)
RăspundețiȘtergereNu-i strica putină "vrăjeală", nu?
RăspundețiȘtergere...dar a platit cam scump, el stie daca a meritat:)
RăspundețiȘtergere